Salutări din viitor!

Gândindu-mă la diferențele de fus orar, realizez că pot să-mi salut familia și prietenii în aceste momente, din viitor! Mulți dintre ei locuiesc în Vest. Aș putea oricând să-i salut din viitor, dar odată cu trecerea într-un nou an parcă ceva se re-setează în noi. Închidem dosarul 2013 și deschidem unul nou, 2014. În societate ținem cont de ”Ora Zero”. Ne organizăm timpul și activitățile astfel încât această oră Zero chiar capătă anumite puteri. Și am să vorbesc despre una din ele...

Dacă ne gândim la cum am petrecut Revelionul, fiecare avem ce povesti. Fie am creat amintiri pe care niciodată nu le vom uita, bune sau rele, toate cu intensitate mare, acesta fiind polul ”pozitiv”, fie n-avem mai nimic de spus și am schimba mai degrabă subiectul. Nu cunosc unde se situează majoritatea dintre noi, dar presupun că la mijloc. Sunt conștient că ai povestea ta. (Ai vrea să o împărtășești cu noi?)

Revelionul este una din puținele zile în care se întâmplă acel ceva despre care vreau să vorbesc. Ora aceasta Zero are puterea de a scoate ceva în evidență din ființele noastre. Suntem provocați să ne analizăm prioritățile și să decidem cum vom dori să petrecem acest timp ”prețios”. (Încă odată, țin cont și de tine, dacă ți-ai petrecut acest timp regretând mai degrabă că există. Dar și pe tine te afectează această ”putere a orei Zero”. Dacă această seară nu a fost cu nimic, dar absolut nimic deosebită de celelalte, te rog să-mi scrii.)

Așa ajungem să decidem cine să ne bucure în acest timp, cui trimitem mesaje de calde urări (rușine nouă dacă am trimis doar așa, din obicei; sau, rușine nouă dacă nici măcar acum nu găsim ocazia să ne mai salutăm cunoștințele), etc. Așa decidem și uneori e o provocare să alegem între opțiuni. De am putea numai să ne împărțim în bucăți, să arătăm oamenilor cât de importanți sunt pentru noi, că vrem să petrecem un timp deosebit alături de ei. Dar cu cât interacționăm cu mai mulți și le dăm ceva din noi, parcă rămânem tot mai singuri și mai goi. Deși ne bucurăm că oferim, observăm că ușor-ușor, ne ofilim.

De ce ne stresăm să obținem maximul de bunăstare într-un singur eveniment? Ce-i această dorință din inima noastră după trăirea ”alături de cei dragi”? În astfel de momente, ne dăm de gol. Ora Zero are puterea să ne dea de gol! Adăpostim în noi tânjirea după comuniunea adevărată, profundă, reală, care să ne împlinească pe deplin. În momentul ”cel mai important al istoriei”, când parcă ceea ce facem în acest moment va fi ca o carte de vizită pentru viitorul an, vrem să trăim la maxim sentimentul de bunăstare, o părtășie cu persoane dragi, care să ne umple sufletul. Altfel, parcă ratăm ceva. Căutăm împlinirea fie într-o interacțiune live, fie într-un mod de divertisment pasiv. Artificii, voie bună, orice, orice.. care să ne facă defapt fericiți. Pe nespuse, Revelionul devine cursa pentru fericire la care ne angajăm și în care suntem angrenați de către societate.

Dar să o mai zic și pe asta: deși alergi ”după” persoanele, activitățile sau lucrurile care să-ți facă momentele de neuitat, tot rămâi cu un gol în suflet, o neîmplinire și o nedumerire. Iar dacă ești unul care nici n-ai mai căutat alte persoane cu care să te simți bine, ci mai degrabă ai stat singur, compătimindu-te sau uitând de tine, să știi că nici ceilalți care afișează o aparentă veselie nu o duc excelent. Inima poate fi tristă chiar în mijlocul râsului și al distracției, în mijlocul prietenilor și chiar al familiei. Pe toți ne încearcă un gol imens și o lipsă de sens în tot ce e sub soare. O însingurare și o înstrăinare.

În concluzie, pentru toți: fie că ai conștientizat deja, sau nu, fie că te-ai bucurat de Revelion sau nu, fie că ai o poveste sau mai bine tac(!), aș vrea să-ți transmit un gând ce va rămâne în veac! Și cred că în el se află secretul oricărui eveniment, atunci când vei dori să profiți maxim de el. Nu doar ca să nu mai trăiești însingurarea și înstrăinarea, dar mai mult decât atât, să dai în sfârșit un adevărat sens momentului.

Secretul e Dumnezeu. Singura prietenie care aduce toată împlinirea după care tânjești este cea cu Tatăl, cu Fiul, cu Duhul Sfânt și cu ceilalți credincioși. Atunci când împreună cu prietenii tăi Îl căutați pe Dumnezeu și Îi oferiți Lui această onoare de a ocupa importanța maximă în momente precum Revelionul, sau zilele de naștere, sau alte momente marcante.. vei înțelege ce spun. Pacea și bucuria interioară pe care le găsim în Dumnezeu întrec orice imaginație. Dacă e vreun loc și un timp în care să te simți cu adevărat acasă, acela e Dumnezeu. El e locul tău de odihnă, e timpul tău, e tot ceea ce umple cu adevărat vidul tău. Nu vei mai simți că fericirea se petrece undeva dincolo de tine, dincolo de locul unde ești, dincolo de anturajul în care te găsești. Vei simți că Fericirea a venit la tine și că nu trebuie să mai alergi tu după ea. Asta e și povestea mea.

Salutări din viitor? În perspectiva mea, temporală, aceste cuvinte vor rămâne scrise aici și te vor regăsi începând de azi, străbătând doar viitorul. Dar din perspectiva lui Dumnezeu, atemporală, El te va regăsi indiferent în ce colț al istoriei trăiești, ai trăit sau vei trăi; indiferent în ce colț al lumii, indiferent în ce stare sufletească, indiferent de vârstă, de bucurii și necazuri, indiferent de rasă, limbă sau neam.. Indiferent de zi, de lună sau de an.

Eu mă opresc aici, căci salutările mele din viitor încep să devină istorie. Dar te încredințez în mâna Celui ce este Începutul și Sfârșitul istoriei, Cel ce este mai presus de soare, Cel ce are putere chiar și asupra orei Zero.

Un an nou plin de Dumnezeu!