joi, 21 iunie 2007

Give us each day our daily bread


Zdrobirea spicelor
de andRei U.

Motto: “Panem nostrum quotidianum da nobis hodie!” - Luca 11:3






Au fost odată într`un lan
Au fost ca niciodată
Din plante mari, împărăteşti
Un spic bătrân, şi`o fată.

Erau aşa de mândri amândoi
Ca nimeni alţii`n zare:
El era mare, cu peri albi
Ea - verde la culoare.

Şi cum stăteau ei doi cuminţi
Uitându-se unu` la altu`..
Lui îi căzură câţiva zimţi
Din firul său cel aspru.

-Hei, dragă Spice mare, blând
Înţelepţeşte-mă cu`o rază,
Pătrunde`n brazdă şi în gând
Şi viaţa`mi luminează!

-Ehe, micuţa mea cea dragă,
Ştii tu cu câtă suferinţă
În soare ziulica`ntreagă
Cules`am eu a mea credinţă?

A creşte spic nu`i lucru mic
Atunci când vântul bate!
Căci nu aduni nimic-nimic
De nu ai SCUT la spate.

Noi pentru rod am fost făcuţi,
S-aducem mult, cu caru`!
Şi ne smerim cu toţi, tăcuţi
Pentr`un sfânt onorariu.

Dar cositorii stau să vie
Şi mult n`oi mai fi cu tine.
Aş vrea să`ţi cânt mult ţie
S`ajungi şi tu cu mine..

[...]

-O, eşti înţelept, cum numa-n vis
Un înger se arată,
Iar gândurile ce mi le-ai descris
Nu le-oi uita vreodată!

Cum ai răbdat, şi-ai suferit
Ducând a ta mare credinţă!
Prin vânt, soare şi chin cumplit
Ai rezistat cu vehemenţă.

Dar graiul tău de ce e stins?
Cumva presimţi a moarte?
Păi văd, ai părul nins..
Şi spicele mult coapte.




Privirea ta e prea adâncă,
Vorbeşti prea clar, înţeapă!
Acum? Dar timp eu mai am încă..
Îmi ceri să beau din APĂ?

Ce vrei să spui tu, Spice
Vorbeşti de vechile năluce?
Am viaţa toată, eu aş zice
Să mă gândesc la Cruce..

[...]

-Tu nu`nţelegi acum, eşti mică
Dar viaţa nu e de pierdut.
Curând noi vom fi.. nimică
De PÂINE nu vom fi, ci lut!

Eu îţi vreau binele, şi viaţa,
Cum poţi visa năluci?
Fericire îţi va da povaţa
De vrei pe Cale s`o apuci.

A bea din APĂ e minune,
Nimic nu e mai preţios!
Din Cruce ea curge în lume..
-Ah, totul pare`a fi pe dos!

Stai, o stai oleacă!
Dragă Spice, ce vorbeşti?
Nu te`nţeleg nici dacă
Spui că astea`r fi poveşti!

[...]

Poveşti? Gândi bătrânul
O, da.. e mult prea greu..
Ar însemna să dai cu pumnul
În propriul tău spic, mereu!

Tăcând apoi privi în jos,
Oftă şi plin cântă frumos:
"Ce dulce`i viaţa cu folos!
Ea doar pare a fi pe dos.."

[...]

TROSC, POC.. şi jos era
Bătrânul spic luat cu grijă.
Iar carul plin de ce era?
Bătrâni de grâu, zdrobiţi de`o tijă.

Boabe, boabe, mii şi mii
Se-nvârt ca o minune
Unindu-se s`ofere lumii
O prea gustoasă PÂINE!

Poftă bună!

marți, 5 iunie 2007

I was just thinking... on a new perspective on God


Vitamina C - Cine vrea inima Ta?


Toţi aşteaptă un raspuns,
toţi aşteaptă o minune..
Toţi aşteaptă de la Tine câte ceva.
Toţi aşteaptă să primească,
nimeni nu`i să daruiască..
Toţi aşteaptă de la Tine câte ceva.



Eu mă-ntreb dacă există cineva
Să vrea să`Ţi cunoască inima..
Tu eşti bun cu toţi şi dai daruri tuturor,
Dar oare cine vrea inima Ta?






Spune`mi cine vrea,
cine vrea inima Ta?





Versiunea mp3..