Fii tu însuţi
Peste tot disimulare.
Te cauţi printre cioburi, vrei să te aduni,
Aştepţi un sunet cald din inimă să-l suni..
Vezi ce vezi, dar nimic nu poţi să crezi.
Nu mai ştii ce e real şi ce e prefăcut,
E doar o iluzie, sau greul a trecut?
Oboseşti fugind, oboseşti şi stând.
Nimic nu se mai aşează locului,
Totul se-nvârte-n văpaia focului.
Eşti tu, dar nu tu eşti.
Nu mai ştii cum să zâmbeşti,
nu mai ştii să plângi, nici să trăieşti.
Te bucuri degeaba, plângi pentru nimic.
Vrei să te descarci, simţi că n-are rost,
Eşti şi zdrobit, şi împietrit, mai eşti şi..
Spune nu disimulării!
Ajunge cât te ascunzi, fii tu însuţi,
Chiar dacă ceilalţi vor fi doar suliţi.
Tu devii, tu nu ai fost, tu nu mai eşti.
Şi ca să devii, fii!
P.S.
i will let this little light of mine, shine!
Postări
,,Oboseşti fugind, oboseşti şi stând" ...
RăspundețiȘtergerelet it shine, let it shine, let it shine...:)
RăspundețiȘtergere"I will let this little light of mine, shine!":)
RăspundețiȘtergeresunt expeditor şi destinatar al propriei mele poezii..
RăspundețiȘtergereo poezie cu un ontinut puternic...desi multi dintre noi tinerii trecem prin perioade din astea...foarte putini sunt cei ce recunosc...versurile exprima cu adevarat ce traim zi de zi...cu ce ganduri ne luptam....ai reusit sa redai exact luptele pe care le poate duce un suflet....dar important e sa se lupte....nimeni nu te poate scoate de acolo...decat tu insuti...impreuna cu Dumnezeu....mi.a placut mult poezia..Dl sa te binecuvanteze
RăspundețiȘtergere