vineri, 25 decembrie 2009

Cadoul

Iisus Hristos, cadoul Tatălui pentru mine.
Cadoul meu pentru Tata...


[Atenţiune: următorul articol poate fi citit de către cei neîncercaţi doar împreună cu părinţii sau familia; genul articolului: dramă. Dacă apar manifestări neplăcute, adresaţi-vă medicului sau duhovnicului dvs.]

[...]
and®ei: am scris o poezie, ştii..
and®ei: vrei să o zic?
and®ei: [poate o ştii deja]

A fi mic, e lucru mare.
Şi chiar nimic, e tainic.
Vorbesc, adun
şi pierd din mine
Prin ochi, prin firele de păr..
Fărâmă
de suspine,
de venine..
A fi mic, e lucru mare,
cu vulnerabilitate cu tot!

and®ei: poezia… e inspirată din realitate,
and®ei: am învăţat să fiu zdrobit!

***: mi se potriveste şi mie.

and®ei: eu găsesc eliberare prin zdrobire:
and®ei: să fii mic, e lucru mare; ba chiar nimic, e tainic!
and®ei: e un proces al zdrobirii... (spune Biblia: aşa a găsit DZeu cu cale, să-L zdrobească pe Iisus prin suferinţă, ca dându-Şi viaţa pentru noi, să avem împăcarea cu Tatăl)
and®ei: iese din tine tot ce e rău: venine... suspine
and®ei: ...
and®ei: lacrimi
and®ei: reacţii
and®ei: lovituri
and®ei: vorbe rele
and®ei: etc
and®ei: iese tot!
and®ei: dar ce e mai fain
and®ei: :)
and®ei: e ca iese de tot
and®ei: şi nu mai rămâne nimic din tine [acel ego-egoist]
and®ei: ci doar DZeu
and®ei: iar procesul ăsta... se vede în toate:
and®ei: vorbesc, adun şi pierd din mine
and®ei: prin ochi, prin firele de păr
and®ei: tare expresia :D
and®ei: mă mir şi eu de inspiraţia ce o am uneori

and®ei: a fi mic... e lucru mare
and®ei: în procesul ăsta al zdrobirii
and®ei: am învăţat să`L iubesc pe DZeu mult mai profund,
and®ei: chiar în momentele când aveam cuţite înfipte în inimă
and®ei: şi sare presărată peste răni
and®ei: (asta înseamnă ultimul vers)
and®ei: cu vulnerabilitate, cu tot.
and®ei: nu este altă cale,
and®ei: decât să te deschizi Lui total, neconditionat, iremediabil
and®ei: şi să îmbrăţişezi crucea,
and®ei: să o săruţi!
and®ei: să săruţi lancea care îţi tranşează inima în patru
and®ei: şi să spui: Doamne, cât Te iubesc!

***: amin..
***: Domnul să te ajute să rămâi lângă EL aşa..

and®ei: nu`i deloc normal, nu e omeneşte, nu e uşor, nu e plăcut

***: şi să creşti..

and®ei: dar am o viziune... pentru viaţa mea:
and®ei: sa fac pe DZeu să zâmbească; să cuceresc inima Lui
and®ei: sa`L iubesc chiar în cea mai grea durere
and®ei : şi în cea mai nasoală prejudecată ce o am cu privire la EL
and®ei : (că am avut destule)

***: Domnul să te ajute să rămâi mereu cu viziunea aceasta materializată!

and®ei: amin :)
and®ei: e straşnic!
and®ei: ;))
and®ei: ştii cum? asta înseamnă să trăieşti viaţa la maxim!
and®ei: să simţi că explodezi de bucurie
and®ei: şi să simţi că explodezi de durere
and®ei: să nu`ţi reziste trupul la câtă bucurie îţi dă EL
and®ei : ;))

***: am dimineţi când simt la fel..
***: când las pe Domnul să ia din mine, din ego..
***: vreau şi eu, dar parcă uneori nu vreau şi revin..

and®ei : eu am aflat un secret!

***: pt că e comod ca *** să aleagă.. e firesc..
***: spune.

and®ei: ca să înaintezi, chiar când e cel mai greu,
and®ei: când nu mai poţi face nici măcar un pas,
and®ei: chiar acela cu mare durere
and®ei: atunci..
and®ei: există o soluţie:
and®ei: se numeşte anesteziere spirituală (sau calmant divin)
and®ei: ce înseamnă, şi cum se administrează?
and®ei: înseamnă în primul rând două lucruri bine armonizate
and®ei: 1. voia lui DZeu. 2. dorinta ţa.
and®ei: ele trebuie împăcate;
and®ei: avem o axiomă aici: voia lui DZeu întotdeauna îţi va bucura voinţa, după ce te prelucrează.
and®ei: ei... dar cum se administrează?
and®ei: trebuie ceva care să împlinească 100% voia Lui..
and®ei: şi totodata 100% ceea ce eşti tu;
and®ei: numai Duhul lui DZeu cunoaşte atât duhul tău, cât şi pe EL
and®ei : a te ruga prin Duhul... aceasta este calea!
and®ei : să`L laşi pe El să mijlocească pentru tine şi prin tine. (dacă ÎL ai în tine, bineînţeles..)
and®ei : va spune lucrurile tainice ale tale... pe care nici tu nu le înţelegi de ce şi cum…
and®ei : toate acestea.. conform plăcerii nemăsurate a lui DZeu.
and®ei : El este nerăbdător să sară în ajutor,
and®ei : dar aşteaptă să Ii spui exact ce şi cum.
and®ei : (nu întotdeauna aşteaptă, însă în cazurile extreme despre care discutăm, da)
and®ei : e o lupta în rugăciune, dar Duhul biruieşte mereu (aminteşte-ţi de rugaciunea lui Iisus din grădina Ghetsimani, când sudoarea I se prefăcuse în sânge)

and®ei : Duhul te eliberează, te asigură, te întăreşte, te încălzeşte, chiar şi atunci când cea mai dragă persoană din lume te sfâşie în bucăţi
and®ei : în acel moment, priveşti pe DZeu în ochi
and®ei : şi IL săruţi pe obraz..
and®ei : cu mulţumire

and®ei : a... şi mai e o ipostază:
and®ei : atunci când DZeu Se ascunde de tine”
and®ei : uneori nu ştiu de ce... dar Îi place să Se joace de-a v-aţi ascunselea cu noi
and®ei : ;))
and®ei : şi noi intrăm imediat în panică, speriaţi.
and®ei : dar şi în acel moment unic... ai iarăşi ocazia să`L prinzi
and®ei : şi să`I spui aşa: "Doamne... uite, am venit aici că să`Ţi mărturisesc iubirea mea; Te iubesc cu atât mai mult acum, când nu`mi dai nimic!"
and®ei : pentru că nimic nu trebuie să iubim mai mult decât inima Lui.
and®ei : ne plac darurile Lui, ne place prezenţa Lui, ne place iertarea, alergăm după rezolvarea stărilor noastre emoţionale, fizice, spirituale, materiale...
and®ei : dar adevărata împlinire nu constă în rezolvarea lor de către DZeu,
and®ei : ci în acordarea iubirii, din inima noastră, direct în inima Lui...
and®ei : accentuez, e copleşitor tocmai atunci cand El nu ne dă nimic,
and®ei: ba încă ne ia:
and®ei: ne ia prietenii
and®ei: ne ia banii
and®ei: ne ia anumite abilităţi ce tot El ni le-a dat
and®ei: ne ia din sănătate
and®ei : ne ia... defapt... în mâinile Lui!!
and®ei : ca să fim mai aproape de inima Lui... să o auzim cum bate…
and®ei : asta Ii place Tatălui cel mai mult!
and®ei : fie vorba între noi...
and®ei : până şi DZeu mai cade uneori în melancolie... şi aşteaptă să fie iubit pt cine este, nu pt ceea ce face pt noi!
and®ei : aşa că... e deschisă calea! să dăm buzna în a`L iubi pe Domnul!
and®ei : ştii... când faci pasul ăsta...
and®ei : DZeu nu mai rezistă, Il copleşeşti cu dragostea ta!
and®ei: uneori îţi ia mai mult timp până Îl convingi de dragostea ta… dar când ai reuşit,
and®ei : hallelujah! :)

and®ei : aa... şi uneori... îţi mai dă câte puţin din prezenţa Lui;
and®ei : şi simţi că explodezi de bucurie;
and®ei : ăsta e un mare har... preţuiesc astfel de momente,
and®ei : dar nu ele mă cresc.
and®ei : ceea ce`mi dă cu adevărat dragoste..
and®ei: este Duhul Sfânt din mine
and®ei: fără El nu aveau nici un rost cuvintele mele de până acum
and®ei : şi pt faptul că nu m-a părăsit nici când credeam că am ajuns un drac....
and®ei : încă Îi sunt mulţumitor.
and®ei : nici pe departe nu merit să mai stea în inima mea şi să pulseze sânge divin..
and®ei : dar are şi El aşa o "slăbiciune"…
and®ei: când vede pe un copil de-al Lui tare necăjit şi pricăjit... cu duhul zdrobit,
and®ei: I Se înmoaie inima... şi vine să`l mângâie,
and®ei: în ciuda părerii lui despre sine,
and®ei: în ciuda greşelilor,
and®ei: în ciuda faptului că tare greu se mai lasă prelucrat,
and®ei: în ciuda faptului că e rănit zilnic,
and®ei: în ciuda faptului că Îl evită pe DZeu zilnic uneori…

and®ei: da... felul acesta de a iubi defapt EL l`a întipărit în mine
and®ei: el nu vine de la mine!
and®ei: e chiar fain să fii dumnezeu, fiu de Dzeu:
and®ei: să guşti bucuria de a iubi agape!
and®ei: :D
and®ei: un prieten a inventat un nou verb: a agapa.
and®ei: eu agapez pe DZeu.
and®ei: (puţin exagerat spus... dar mă refer la momentele în care IL iubesc în ciuda a ceea ce îmi îngăduie şi m-aş putea imediat supăra pe El)

and®ei : acuma e acuma... dacă ÎL "biruiesc" pe El... la oameni n`am greutăţi…
and®ei : defapt e un fel de iluzie optică: mi se pare că eu iubesc; dar nu mai sunt eu, ci Hristos este în mine
and®ei : a fi mic.... e lucru mare
and®ei : şi chiar nimic, e tainic!
and®ei : pt că DZeu... are un punct sensibil:
and®ei : când vede acest nimic
and®ei: deja Ii joacă picioarele… de nerăbdare
and®ei: să meargă acolo, să facă ceva… o minune!
and®ei : a creat lumea din nimic.
and®ei : când un om se goleşte de sine... HOP!...
and®ei : cel mai tare e cu oamenii

and®ei : ştii că în acel nimic” al universului a plantat Creaţia.
and®ei : dar în nimicul uman... Se plantează pe Sine!
and®ei: this is the life!
and®ei : :)

5 comentarii:

  1. Andrei...esti un baiat binecuvantat, o persoana care a invatat sa traiasca Harul pe pielea lui...chiar si zdrobirile sunt favoruri pe care El ni le face;)...esti binecuvantat fara indoiala! iubit fara masura! Iti doresc un an in care rasplatirile sa vina peste viata ta!un an COMPLET!fie ca ochii tai sa vada roadele credinciosiei tale, copil iubit de Domnul!

    RăspundețiȘtergere
  2. ma doare faptul ca nu reusesc(!) sa traiesc constant la inaltimea celor revelate.. dar ma bucur de Pastorul meu ce ma mangaie, he is the best!

    multumesc Luminita:) ... si tie un an in care sa ai parte de mare har, si sa fii surprinsa de el!

    RăspundețiȘtergere
  3. intr'adevar, ai avut dreptate... imi place eseul.
    'in suferinta e o idee' dostoievski
    intrebare.. (si tu) ai planat in'solilocvii'?..
    e 'grav'.. :) din propre experienta iti zik.

    RăspundețiȘtergere
  4. hmm..." in nimicul uman se planteaza pe Sine" imi place asta...f adevarat

    RăspundețiȘtergere
  5. multumesc andrei pentru invatzaturi, pentru explicatii :D. Doresc ca Domnul Isus sa te binecuvanteze nespus , sa te ajute sa te apropii tot mai mult de El si sa-ti pui increderea in El in orice clipa >:D<. Ps. 20 . Domnul cu tine si familia ta andrei !

    RăspundețiȘtergere

Aștept comentariile dvs: